poezie „Te aștept”
din seria „Către cei mai frumoși cercei pe care i-am văzut”
În suflet mi-e iarnă și eu stau și aștept
Un vânt de ghiocel să-mi încălzească inima, aștept
Un zâmbet de la ea să pot să nu regret, aștept
Un fir de păr să pot să-i privesc, aștept
Cercel să-i fiu să pot s-o miros, aștept
Da’ până atunci am să cerșesc la Afrodita ca tu să mă iubești, aștept
Da’ ce vreau să zic, nu e nimic… aștept
ca măcar o secundă la mine să te gândești, aștept
să pot să-mi fac curaj să-ți scriu, aștept
Iau telefonul, îl las, aștept
Iau caietul, stiloul, sentimentul, aștept…
Nu am curaj, așa că… mă aștept.
Ca tu cândva să-mi citești această poezie, aștept